Cea mai recentă şi mai flagrantă joacă de-a autostrada se întâmplă cu proiectul tronsonului de autostradă Sibiu – Piteşti. Acest tronson completează A1 sau ceea ce popular numim Coridorul IV. În realitate însă, Coridorul IV nu mai există demult, A1 fiind de fapt parte din Proiectul Prioritar 7 al reţelei TEN-T a Uniunii Europene. Acest tronson de autostradă este atât de interes naţional cât şi european şi face parte din planul continental decis inclusiv de România în urmă cu 19 ani.
Simplul fapt ca diverşii decidenţi de la nivel înalt încă vorbesc despre Coridoare Paneuropene este o dovadă ca pur şi simplu nu cunosc nici legislaţia europeană şi nici consecinţele deciziilor lor. Coridoarele nu există şi n-au existat niciodată în legislaţia şi în documentele UE. Iar UE nu finanţează coridoare! Oficialii ar trebui să ştie asta.
Citiți și: Joaca de-a autostrada
În cazul A1 Sibiu – Piteşti, fiind vorba de 116 km de autostradă montană, prin zone cu teren instabil, costul de construcţie estimat este de 3,2 miliarde de euro, dintre care 85% sunt suportate de Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că România va suporta doar 480 de milioane de euro, în vreme ce mare parte din suma suportată de Uniunea Europeană va rămâne tot în România, prin sumele plătite subcontractorilor şi angajaţilor care vor fi angrenaţi în proiect, ori prin impozitele care se vor întoarce la stat.
De altfel, aplicând regula de aur a investiţiilor publice de 4:1, respectiv că la 4 euro investiţi în infrastructură, 1 euro se întoarce la stat, rezultă că simpla construcţie a acestei autostrăzi ar aduce statului român un beneficiu net de circa 300 de milioane de euro! De beneficiile economice indirecte nici nu mai are sens să vorbim, pentru că sunt evidente.
Toate aceste argumente sunt constant ignorate de decidenţi, care au elaborat în schimb o te