Tuse, junghiuri, crampe, amorţeală, ameţeală, toate sunt “ghimpi” în calea stării tale de bine, căci, vorba aceea, “cel ce va deveni ghimpe, de timpuriu înţeapă”. Nu-i bai, “cui pe cui se scoate”… şi ghimpe pe ghimpe.
Deşi nu par prea prietenoşi, mărăcinii sunt aliaţi de nădejde atunci când vine vorba de alungat neplăcerile provocate de boli. Nici costisitore, nici greu de procurat ori preparat, remediile cu spini găsesc “ac de cojocul” unui număr impresionant de afecţiuni.
Efectele terapeutice ale ghimpelui sunt complexe. Tinctura de ghimpe este asimilată cu uşurinţă de către organism şi vine de hac multor afecţiuni. Iată câteva dintre întrebuinţările eficiente ale acesteia:
► Nefrită, cistită, litiază renală: ia câte o linguriţă de tinctură de ghimpe diluată în 100 ml apă, de trei ori pe zi, înainte de mesele principale.
► Febră: dizolvă trei linguriţe de tinctură într-o cană de apă şi ia trei-patru linguriţe din jumătate în jumătate de oră. Efectul este mai puternic dacă pui şi una-două linguriţe de tinctură de mentă.
► Hipertiroidie: dizolvă o linguriţă de tinctură de ghimpe în 100 ml apă, şi ia de trei ori pe zi, înainte de mesele principale, timp de două-trei săptămâni în fiecare anotimp.
► Litiază biliară: amestecă în proporţii egale tinctură de ghimpe, de anghinare şi de frunze de mesteacăn. Ia câte o linguriţă de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Dizolvă fiecare doză în jumătate de pahar de apă.
În rădăcinile, în frunzele şi în tulpina acestei plante se ascund adevărate comori de sănătate. Luptă eficient cu:
► Hepatita virală A, B, C; diskinezie biliară, sechele post hepatice, ciroză hepatică, leziuni ale ficatului: fă o cură cu pulbere de anghinare timp de trei luni. Obţii poţiunea vindecătoare astfel: macină planta fin cu râşniţa electrică de cafea şi cerne-o printr-o sită. Ia câte o linguriţă de pulbere de
