Dreptul la compensatie intre soti este reglementat de art. 328 din Noul Cod Civil ("NCC") si este o institutie juridica nou introdusa in NCC, de inspiratie din Codul Civil din Quebec.

Sub titulatura de "prestation compensatoire", Codul civil din Quebec creeaza in articolul 427 bazele celor doua drepturi. In alineatul 1 vorbeste despre compensatia ce poate fi primita in caz de divort, separare sau nulitate a casatoriei, iar in alineatul al doilea reglementeaza prestatia compensatorie fondata pe baza contributiei unuia dintre soti la activitatea celuilalt.

Adoptarea in NCC a acestei institutii de drept a fost generata de situatiile aparute in practica judecatoreasca, care nu erau acoperite de o reglementate legala. In ultimul timp, tot mai multe familii sunt angrenate in, sa spunem generic "afaceri de familie", in care unul dintre soti are un rol de lider sau manager. In acest timp celalalt sot "sacrifica" timp, energie, cunostinte in sustinerea profesionala a celui dintai, si mai mult aceasta "afacere" este similara pentru el, cu un loc de munca.

Reglementare

Textul legal stabileste in art. 328 NCC urmatoarele "Dreptul la compensatie. Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, in masura imbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei."

In Capitolul VI intitulat "Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor", la Sectiunea 3, se reglementeaza, in articolele 325 - 328, cheltuielile casatoriei, dar si alte drepturi si obligatii patrimoniale dintre soti. Astfel se reglementeaza urmatoare aspecte:

a) Obligatia de sprijin material reciproc, care include contributia la cheltuielile casatoriei, stabilite in functie de mijloacele fie