Pentru fotbalul românesc, vara acestui an a fost bogată în transferuri afară. Chiar dacă cei mai mulţi dintre jucători au plecat din postura de jucători liberi de contract, Liga I a exportat masiv în pauza competiţională. Aceasta ar fi partea plină a paharului. Partea goală este reprezentată de faptul că extrem de puţini dintre cei care au ajuns în străinătate confirmă la cluburile lor.

Dacă în România erau şi încă mai sunt jucători de naţională, în fotbalul mare Chiricheş, Rusescu, Alexe, Nica, Nistor, Chiţu ori Gicu Grozav nu au ajuns certitudini pentru grupările care au dat bani frumoşi pe ei. În cea mai ingrată postură se află fostul stelist Raul Rusescu. Golgheterul ultimei ediţii a Ligii I e ignorat constant de antrenorul Sevillei, chiar dacă în meciurile din preliminariile Ligii Europa, în care a jucat, a marcat două goluri. Ulterior însă, el n-a mai fost băgat în seamă şi aşa se face că din 13 august n-a mai prins nici măcar banca de rezerve a spaniolilor, care n-au deloc o situaţie strălucită în campionat, fiind pe locul 15.

O posibilă explicaţie a tratamantului pe care îl suportă Rusescu ar fi aceea că a fost adus la Sevilla de preşedintele clubului, peste capul antrenorului Unai Emery. Practic, nu există decât doi fotbalişti care au punctat pentru noile lor echipe. Foştii rapidişti, Nicolae Grigore şi Alexandru Ioniţă, care joacă într-un fotbal din campionate cu valoare îndoielnică. Grigore e în Arabia Saudită, la Al Ittifaq (locul 11 din 14), iar Ioniţă în liga a doua din Turcia, la Orduspor (locul 4).

Primul a reuşit şi un autogol, în ultima etapă a competiţiei saudite. La 23 de ani, Gicu Grozav a preferat un transfer la ruşi, petrolul primind o ofertă consistentă pentru el, iar jucătorul un salariu de aproape o jumătate de milion de euro pe an. Grozav, care mai jucase în străinătate, în Belgia, se adaptează însă gr