Angelino Alfano, un avocat în vârstă de 42 de ani din Sicilia, care în 2008 a fost ministru al Justiţiei în guvernul Berlusconi şi considerat succesorul lui Berlusconi în fruntea Poporului Libertăţii (PdL), este cel care a orchestrat căderea politică a lui Il Cavaliere şi s-a dezis de el după ce i-a fost slujitor fidel timp de 20 de ani.

La jumătatea drumului între triumful lui Enrico Letta şi înfrângerea lui Silvio Berlusconi, în această zonă incertă se plasează Alfano, în ceea ce unii au văzut un simţ al datoriei faţă de stat, iar alţii o trădare laşă faţă de Berlusconi.

Numit ministru al justiţiei în 2008, el este autorul a „laudo Alfano“, una din legile făcute cu dedicaţie pentru Berlusconi, poate cea mai scandaloasă dintre ele, care cerea suspendarea tuturor proceselor penale, care vizau cele mai înalte autorităţile ale statului - de la preşedinte, la premier şi preşedinţii Camerei şi Senatului - în timpul exercitării mandatelor lor, notează „El Pais“, citat de agerpres.

Legea a fost în vigoare doar un an, din august 2008 până în octombrie 2009, după anularea sa de Curtea Constituţională. Fidelitatea lui Alfano a fost din nou demonstrată în 2012, când Berlusconi a decis să lase să cadă guvernul lui Mario Monti şi s-a folosit din nou de Angelino Alfano.

Iar Alfano a ascultat ordinele, cum a făcut şi când şeful său a fost chemat la tribunalul din Milano, iar el a venit alături de alţi membri de elită al PdL să protesteze la adresa judecătorilor care îl„hărţuiau“ pe Berlusconi.

În final s-a răzvrătit. Unii spun că în ziua pe care Berlusconi nu o va uita niciodată, el nu a vrut să-i răspundă şefului la telefon în timp ce acesta punea la cale cu miniştrii demisionari o rebeliune pe care nimeni nu şi-o imaginase.

Şi s-a răzvrătit din nou miercuri. În timp ce Berlusconi îşi număra înfrigurat susţină