Vezi
Ca in fiecare debut de saptamana, zgandaresc curiozitatea amicilor de ture montane propunandu-le variante de destinatii-trasee turistice, asteptand apoi cu sufletul la gura ca acestia sa-si manifeste dorinta de participare. Dar, precum adesea, ecourile vin greu sau defel, alteori declinandu-se interesul din varii motive. Acum doar Misu G. subscrie proiectului propus, deoarece nu parcursese traseul, desi in studentie ajunsese si prin Muntii Padurea Craiului.
Se anunta vreme rece, cu averse strasnice sambata noaptea, dar insorita in intervalul orar 9-18. Plecam din Baia Mare la ora 5 spre Vadu Crisului, din ratiuni de distanta minima alegand, neinspirati (partial), varianta prin Romanasi - Bucium - Vanatori - Ciucea. Parcurgem o vreme traseul rutier din tura de primavara la Cascadele Mesesului –zona Treznea. Cerul se degaja treptat, iar in pajistile de dupa Bucium apar numeroase exemplare gingase de branduse de toamna roz-liliachii si albastre. Din fericire, suntem doar doi si in aceste conditii Fiatul Albea surmonteaza, cu atentie sporita si fara incidente, cei 15 km de infern asfaltic peste culmea impadurita pentru a descinde in satul Paic si apoi in Vanatori, unde soseaua e din nou fara de cusur.
Trafic modest la orele diminetii, inclusiv pe relatia Oradea – Alesd – Ciucea – Cluj-Napoca. Rasarit spectaculos prin Vanatori, cu ascendent-vaporoase neguri.
Pe drumul pietruit in amonte de defileu
La ora 8,40 suntem ajunsi si parcam langa pensiunea, terenul de fotbal si sala de sport din Vadu Crisului, pe malul geografic drept al Crisului Repede. Ne luam rucsacii usori, betele de trekking si pornim pe drumul pietruit in amonte de defileu, acompaniind calea ferata care vine din Oradea si o ia catre Suncuius - Ciucea – Cluj-Napoca. Negurile umede se ridica greoi, dar spectaculos, eliberand treptat albele stancarii calcar
