Codul Insolvenţei, adoptat miercuri de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, prevede că pot intra în insolvenţă şi societăţile cu capital de stat şi regiile autonome, pe lângă firmele private, iar companiile care adoptă această măsură trebuie să achite cheltuielile curente.

"Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul Insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă", a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, după o conferinţă pe tema afacerilor.

Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară. "Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani până ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business", a spus Grapini.

Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente. "Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie", a apreciat min