După 296 de zile, cât înţelegerea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părţi, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală şi revizuirea Constituţiei au fost amânate cu cel puţin un an, în timp ce “noua Lege a Sănătăţii” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spaţiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea pactului şi punerea lui în braţele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ţinta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condiţiile amânării raportului MCV şi al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunţat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni şi jumătate, cât coabitarea a funcţionat oficial în România, preşedintele şi premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor şefi Tiberiu Niţu (Parchetul General), Laura Codruţa Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) şi a adjuncţilor lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin numirea lui Anastasiu Crişu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei fără intervenţia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova şi Paris, au ieşit cu un punct de vedere comun legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuţia despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini şi semnat de Victor Ponta şi de Traian