S-a încheiat Festivalul Enescu, desfăşurat la Bucureşti în perioada 1-28 septembrie. Dmitri Sitkovetsky a interpretat sîmbătă, 28 septembrie, în ultima zi a Festivalului „George Enescu“, Capriccio pentru vioară şi orchestră, orchestraţie de Cornel Ţăranu după schiţele lui George Enescu, alături de Filarmonica Regală din Londra, dirijată de Cristian Mandeal. În partea a II-a a concertului, a putut fi ascultată Simfonia nr. 3 de Mahler. În aceeaşi zi, la Ateneul Român, a fost un recital de excepţie al pianistului Murray Perahia, interpretînd piese de Bach, Beethoven, Schumann şi Chopin. Festivalul a adus la Bucureşti nume mari de solişti, dirijori şi orchestre, a avut vizibilitate, publicul a luat cu asalt sălile de concert. Bucureştiul a respirat muzical timp de o lună. În asemenea manifestări de anvergură,foarte importantă este comunicarea, cum a fostpus în valoare şi cum s-a deschis Festivalul Enescu către public. Din aceste considerente, am realizat, la încheierea ediţiei 2013 a Festivalului Enescu, un interviu cu Oana Marinescu, director de comunicare şi PR al Festivalului Enescu. Am optat pentru acest interviu şi am invitat-o pe Oana Marinescu să răspundă la întrebările noastre deoarece Festivalul Enescu a fost, anul acesta, mai mult ca oricînd, o manifestare cu care bucureştenii s-au identificat, în care au crezut şi care le-a adus multe seri încîntătoare. Festivalul Enescu este susţinut financiar, în cea mai mare parte, de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, avîndu-l ca director artistic pe Ioan Holender, cel care a alcătuit programul festivalului, şi pe Mihai Constantinescu, director general Artexim, firmă specializată în organizarea de evenimente muzicale, de 23 de ani implicată în Festivalul Enescu. Bugetul Festivalul Enescu a fost de 8 milioane de euro, în comparaţie cu Festivalul de la Salzburg, unde banii necesari ajung la 46 de milioane de