Chişinăuienii, dar şi locuitorii din alte oraşe, ale căror locuinţe sunt încălzite de la termocentrale, sunt nevoiţi să treacă de două ori în fiecare an, toamna şi primăvara, testul de rezistenţă la frig.
Puţini sunt cei care se pot abţine să nu pună în priză cămine electrice, radiatoare cu ulei sau reşouri, ca să se încălzească şi să nu răcească, mai ales dacă au copii. Consecinţele: facturi la curent electric încărcate şi concedii medicale cauzate de viroze şi răceli.
Primăria Chişinăului nu s-a ţinut de cuvânt. Potrivit unui regulament, sezonul de încălzire în Capitală începe atunci când temperatura medie a aerului, timp de trei zile, nu depăşeşte 8 grade Celsius. Deja de o săptămână, ziua mercurul din termometre nu urcă mai sus de 10 grade, iar noaptea coboară până aproape la zero grade. Până sâmbătă, se estimează că vom ajunge la -3 grade Celsius.
Şeful Direcţiei locativ-comunale şi amenajare, Petru Gontea, a spus că, deocamdată, spaţiul locativ nu trebuie branşat la căldură, deşi susţine că e pregătit în totalitate. "Nu avem apeluri de la locatari. De vineri, teoretic, am putea conecta oraşul la agentul termic, dar e prea devreme. Să aşteptăm încă două săptămâni", a afirmat Petru Gontea. "La nivel tehnic, suntem gata să începem furnizarea agentului termic", a afirmat şi Vasile Leu, prim-vicedirector la "Termocom".
În frig până îngheaţă apa
În timp ce funcţionarii se contrazic unii pe alţii, oamenii de rând, cei care nu au încălzire autonomă şi nici aparate de încălzire, îngheaţă de frig în case. Edilul Dorin Chirtoacă a dat dispoziţie ca, începând de marţi, să fie dată căldură la grădiniţe, spitale, şcoli şi la 30% din blocuri de locuinţe. "Nu vreau să acţionăm cu întârziere", a declarat Chirtoacă. Lilian Carp, şeful Cabinetului primarului general, l-a contrazis, insistând că în şcoli e prematur să se dea căldură.
Ce
