Punctele de suspensie din titlu sunt chemate să vă atenţioneze că-n cele ce urmează nu va fi vorba despre patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, preafericitul Kiril, aflat în vizită la începutul lui septembrie în Republica Moldova, ci despre o altă figură importantă de la Moscova, şi anume de poetul, prozatorul, eseistul, traducătorul din română în rusă, şi nu în ultimul rând de pământeanul nostru Kiril Kovalgi (n. 1930, s. Taşlâk, România, actualmente regiunea Odessa). Miercuri seara, Librăria din Centru din Chişinău l-a avut drept oaspete, domnia sa completând galeria de figuri marcante care au cetit în acest spaţiu unde cărţile scot în faţă autorii lor – Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Emil Brumaru, Aureliu Busuioc, Matei Vişniec ş.a.

De unde eram convins că, în ciuda celor 160 m2, Librăria din Centru va fi neîncăpătoare pentru publicul care va da buzna, lumea noastră (literară, în primul rând, dar şi din mass-media) nu s-a înghesuit să-l asculte pe cel care, la cei 83 de ani ai săi, poate fi considerat atât de-o parte şi de alta a Prutului, cât şi de-o parte şi de-alta a Nistrului, drept un patriarh al literelor chirilice & latine. Puţinii scriitori de limbă rusă – Olesea Rudeaghina, moderatoarea serii, Boris Marian, dar şi prozatorii Oleg Panfil, Oleg Krasnov (o fi fost şi alţii, pe care nu-i cunosc decât din scris) –, la fel de puţinii scriitori de limbă română – Maria Şleahtiţchi, Vasile Gârneţ (pe gazde nu le mai pun la socoteală) – puteau fi număraţi pe degetele unei singure mâini – adevărat unei mâini care scrie! –, ceea ce nu denotă neapărat lipsa de interes pentru fenomenul literar propriu-zis (la serata Anei Blandiana sau a lui Matei Vişniec publicul se călca în picioare!), ci semnalizează faptul că, din păcate, bariera lingvistică, adevărată sau imaginară, mai rămâne o frontieră pentru unii care consideră orice spaţiu de manifestare n