Vladimir Modîrca: „nu avem lista monumentelor municipale aprobate, nu avem o listă normală a monumentelor din registrul de stat.”

Starea jalnică a centrului istoric al Chișinăului, lăsat în decădere și amenințat de noi construcții care nu-l respectă, a revenit în atenția opiniei publice astăzi, când în capitală a avut loc o dezbatere despre posibile soluții. A fost de față și relatează Tamara Grejdeanu.

Monumentele de istorie şi cultură ale oraşului Chişinău se regăsesc în două liste, a clădirilor cu valoare naţională şi a celor cu valoare locală. Arhitecţii au ajuns la concluzia că pentru a asigura protecţia nucleului istoric al capitalei ar fi nevoie de actualizarea acestor liste şi o bună concordanţă între aceste registre, dar si de perfecţionarea cadrului legislativ.

Un grup de experţi au întocmit un plan urbanistic al zonei centrale a Chişinăului, în perimetrul căreia sunt concentrate majoritatea monumentelor. Inventarul a scos la iveală monumentele dispărute, dar şi pe cele renovate inadecvat, cauzându-se pierderea valorii de monument. Această stare de lucruri a devenit posibilă pentru că legea pentru protecţia monumentelor a fost aprobată în 1993 iar lista monumentelor protejate a fost propusă abia în 2010.

Arhitectul, Mihail Kareţki spune că din moment ce nu sunt reglementări stricte privind protecţia şi folosinţa monumentelor acestea rămân a fi expuse riscului : „Se prevăd necesităţile de a valorifica, de a amplasa fiecare obiectiv la nivelul lui, regulile de utilizare şi responsabilitatea proprietarului monumentului, precum şi a administratorului, municipalităţii sau cui aparţine monumentul acela. Pentru că nu sunt aprobate regulile, de atâta şi se întâmplă că şi se demolează şi se ruinează şi se reconstruieşte şi câteodată nici intervenţiile care se fac nu sunt argumentate, din punct de vedere ştiinţific