Vizată de interceptări ale NSA care permit şi spionajul economic, Brazilia, împreună cu alte economii emergente, propune dezvoltarea unor alternative care să contrabalanseze supremaţia dobândită de SUA în guvernarea lumii virtuale şi digitale a internetului. Soluţiile nu sunt garantate, dar America riscă pierderea tot mai multor amici. Încă un pilon al hegemoniei Statelor Unite, în declin, este şubrezit de scandalul diplomatic de proporţii iscat în jurul actelor de spionaj întreprinse de Agenţia Naţională de Securitate (NSA) a SUA. În spatele unor argumente despre moralitate, securitate şi suveranitate se află o poveste mult mai cuprinzătoare: America – în sensul ei restrâns şi îndelung contestat – îşi pierde credibilitatea internaţională, iar metodele sale de acţiune sunt blamate şi folosite drept motiv pentru înaintarea unor economii emergente (în special ţările BRICS) în domenii unde SUA nu şi-ar putea imagina supremaţia disputată. Pe 1 septembrie, un jurnalist american activ în Brazilia a publicat o serie de informaţii descoperite în documente primite de la fugarul american Edward Snowden, cu privire la interceptarea de către NSA a comunicaţiilor preşedintei braziliene, Dilma Rousseff, a apropiaţilor săi politici şi a misiunilor diplomatice braziliene; o săptămână mai târziu au apărut detalii şi despre spionarea companiei naţionale a petrolului din Brazilia, Petrobras. Reacţiile braziliene nu au întârziat: ministrul Justiţiei, Jose Eduardo Cardozo, a condamnat acţiunile drept „o violare clară a suveranităţii braziliene”, iar vizita oficială a Dilmei Rousseff la Casa Albă, prevăzută pentru 23 octombrie, a fost amânată indefinit.

Reacţia Statelor Unite a fost una defensivă, pe baza argumentelor cu privire la apărarea naţională în faţa terorismului internaţional, iar Barack Obama a oferit asigurări că o investigaţie va fi lansată şi executată cu cea mai mare