Prevăzător, PNL se pregăteşte de pe acum pentru alegerile locale din 2016, după ce liderii săi au declarat în repetate rânduri că liberalii vor candida separat de PSD peste trei ani. S-ar putea ca USL să nu funcţioneze până atunci, iar proverbul cu paza bună să se justifice în acest caz, dar este totuşi surprinzătoare în acest moment iniţiativa legislativă depusă în Parlament de 63 de parlamentari liberali prin care, practic, se revine la vechiul sistem electoral în cazul alegerilor locale. Anume, primari aleşi din două tururi de scrutin şi preşedinţi de consilii judeţene desemnaţi prin votul consilierilor judeţeni, în componenţa rezultată după alegeri. Reamintim într-o scurtă paranteză că la alegerile locale precedente, primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au fost aleşi în urma unui singur tur de scrutin, cu victoria celor care au obţinut cele mai multe voturi.

Fără a intra în alte detalii, bine cunoscute şi ele, mai completăm cu faptul că în contextul voturilor negative cu care PDL a fost sancţionat anul trecut, USL a fost principalul câştigător iar PSD a obţinut 1192 de primari şi 22 de preşedinţi de consilii judeţene. A urmat PNL, cu 808 primari şi 13 preşedinţi de consilii judeţene. Pornind de la aceste date statistice, devine evident că iniţiativa celor 63 de parlamentari este o strategie în avantajul partidelor mici, dar în primul rând în cel al PNL, căruia i-ar permite o serie de negocieri pentru al doilea tur de scrutin în favoarea propriilor primari şi tot prin negocieri politice a unor preşedinţi de consilii judeţene, obiective greu de atins prin vot direct.

Este de la sine înţeles faptul că PSD doreşte menţinerea sistemului de alegere a primarilor şi preşedinţilor de consilii într-un singur tur de scrutin, care îi avantajează. Social-democraţii au în vedere mai cu seamă situaţia din 2004, cu alegeri locale din două tururi când mulţi c