Îmbrăcat în straie populare, Șerban Terțiu, de 58 de ani, din Nereju, era preocupat să meșterească, ieri, sub ochii celor prezenți în Piața Unirii, o mască tradițională. Omul și-a adus de acasă special pentru demonstrația lui, scaunul de dogărit – o îmbinare ingenioasă și multifuncțională de lemne – care servea și la șezut, și la susținut la nivel ergonomic bucata de lemn din care se construiește masca. „Pe scaunul ăsta stau când pregătesc și lemnul pentru măști, și când fac cofiți și putini. Acum, ca să netezesc bucata asta pentru fața măștii, folosesc cuțitoaia «cârlan», ce se folosește și la învelit la doagă (un cuțit curbat ca o seceră – n.r.). Dar mai folosesc și cuțitoaie drepte, și din cele curbate invers decât ăsta «cârlan»”, a explicat Șerban Terțiu. El este unul din meșterii populari care participă la Târgul Național al Meșterilor Populari de anul acesta și a venit să-și expună măștile, dar și ștergarele făcute de soția lui, Lenuța Terțiu.

Ați fi crezut vreodată că se poate trăi doar din realizarea și comercializarea unor măști tradiționale? Măști care, practic, nu se mai folosesc în zilele noastre decât extrem de rar și doar în zone în care tradiția strămoșească se încăpățânează să mai pâlpâie? Iată că Șerban Terțiu, din Nereju, a ajuns la 58 de ani trăind efectiv din vânzarea acestor măști, așa cum a trăit și tatăl său, Pavel Terțiu, și bunicul lui, Ion Amariei, zis „Ursu”. „Din moși strămoși facem măști și trăim din ele. Cel mai mult le cumpără străinii, iar înainte vreme, tata avea contract cu Muzeul Satului din București, și chiar și atunci veneau la noi străini și cumpărau... Și pentru că nu vreau ca tradiția să se piardă, de 18 ani învăț și copiii de la Școala populară de Artă să le facă. Se spune că măștile alungă duhurile rele, se folosesc încă la priveghiuri, la Chipăruș cum se zice,