Angajaţii din sănătate au început pichetarea Ministerului Sănătăţii şi al Finanţelor Publice, în perioada 18–27 septembrie, în cadrul acţiunilor de protest anunţate de ceva vreme – prima pe lista revendicărilor: minimum 6% din PIB pentru sănătate. Aproape simultan, în spatele zidurilor, la mică distanţă de zgomotul ce iese din fluiere de plastic, au loc discuţii între ministrul Eugen Nicolăescu şi reprezentanţii cadrelor medicale. Am stat de vorbă cu câţiva dintre protestatari şi i-am întrebat cine sunt, de ce au venit şi ce speră să rezolve, la modul realist. De treci Câmpineanu între orele 11 şi 13 în săptămâna protestelor în sănătate, auzi gălăgie. Vineri, 20 septembrie, la ora 12,15, aproximativ 50 de oameni sunt adunaţi pe trotuarul din faţa Ministerului care le protejează interesele. Suflă în fluiere, câţiva în vuvuzele, zgomotul este asurzitor. Majoritatea poartă veste albe, inscripţionate cu numele Federaţiei Sanitas şi al judeţului din care vin. Un gard albastru, din metal, marchează spaţiul pe care-l au la dispoziţie. Sunt prezente şi două televiziuni. După cinci minute mă ia durerea de cap, dar oamenii nu par deranjaţi de zgomot, zâmbesc, sunt amabili şi de acord să-mi răspundă la întrebări. Aflu că astăzi au venit reprezentanţii Sanitas din Mehedinţi, Sibiu, Argeş, Dâmboviţa, Caraş-Severin şi Timiş şi că, mai devreme, grupul de manifestanţi a fost mai mare. Primesc fluturaşi printaţi pe hârtie obişnuită, cu solicitările comune ale organizaţiilor membre ale Coaliţiei profesioniştilor din sistemul de sănătate: minimum 6% din PIB, o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi, organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigura