Ceauşescu n-o muritu, doar un miez s-o odihnitu! – vorba trist-şugubeaţă a cântecului. Prin urmare, câte judeţe are România? 41, să trăiţi (fără Bucureşti)! Ei bine, ce constatăm noi năuciţi? Că, după 23 de ani de la otâncirea modelului, acesta s-a multiplicat scandalos. Astfel că, acum, la cârma judeţelor ne-am pricosit cu 41 de ceauşeşti. Şi-atunci, unde e gheşeftul? Care e scofala? Pă ce ne bazăm?
Fiecare judeţ e o Românie la scară istorică – un fel de Arondisment Zero, valoare zero – avându-l ca preşedinte al Consiliului Judeţean pe un jupân la fel de dereglat ca şi modelul. Ţiitorul a toate. Mahărul absolut. Suveranul care dă oricui cu pontifla. Supremul apropitar al barăcii. A cărui singură menire mafiot-duhovnicească este de a-i păstori pe supuşii îndatoraţi şi de a sfinţi... pardon! birjări locul. Cu lăcomia întreagă. Cu demenţa neştirbită. Cu ţâfna intactă. Cu aroganţa neatinsă. Cu mojicia nevătămată. Şi, bineînţeles, aşa cum v-am spus, cu minţile plecate aiurea, cu sorcova. La fel ca şi modelul. Nu insistăm pe alte exemple. Le ştiţi. Rămânem doar la unul, că-i de-al nostru.
De când a aflat că s-ar putea ca sclipirea minţii şi interesele superioare să-i dicteze la perfecţie lui Dragnea Întâiul Atotregionalul tabla împărţirii României, în urma căreia baronul de Prahova s-ar putea să fie numit guvernatorul regiunii Muntenia, dl. Mircea Cosma s-a stricat de tot. I-a sărit maşinăria în aer. Aproape c-a dat în bâlbâială. (NOTĂ: Îl vom numi – dintr-un imbold ce ţine de un fel de „sacrosanctae scientiae indepingibilis imago” (deschideţi cartea un pic la D. Cantemir şi veţi afla ce înseamnă!) – aşadar, îl vom numi pe acest domn, din respect înfricoşat şi neţărmurită politeţe, dar şi din teama de a nu ne contamina de spleenul şi, totodată, slinul existenţial al dumisale, Domnul!). A devenit un alt fel de fiară. Mai ruginită. Mai şubr
