Calota glaciară marină ce înconjoară continentul Antarctica a atins un nivel record al întinderii, semnalat la 26 septembrie - 18,6 milioane de kilometri pătraţi - cea mai întinsă suprafaţă a calotei glaciare de sud observată din 1979 şi până în prezent, de la începutul măsurătorilor acestei suprafeţe, în condiţiile iernii australe.
În acelaşi timp, calota polară de nord a atins un minim record de 3,42 milioane de kilometri pătraţi în septembrie 2012, la sfârşitul verii boreale, scrie Agerpres.
Această situaţie duce la apariţia unei întrebări legitime: Dacă Pământul trece printr-un proces de încălzire globală, şi ambii poli ai planetei sunt afectaţi de acest proces, atunci, cum se explică faptul că în luna septembrie, o lună de tranziţie spre vara australă şi respectiv iarna boreală, există nişte diferenţe atât de mari între Polul Nord şi Polul Sud?
Unul dintre motive ţine de geografia fundamental diferită a Polului Nord faţă de cea a Polului Sud. Antarctica este un uriaş continent îngheţat, înconjurat de un inel de apă îngheţată, în timp ce banchiza arctică pluteşte direct pe apele oceanului. În plus, spre deosebire de banchiza marină arctică, cea antarctică este sezonieră - se formează în perioada iernii australe şi apoi se topeşte aproape complet în perioada verii. Puternicele vânturi circumpolare compactează şi îngroaşă gheaţa antarctică. În acelaşi timp, gheaţa arctică este mult mai vulnerabilă în faţa procesului de încălzire a apei oceanului planetar, iar furtunile de vară nu fac decât să accelereze topirea.
O serie de studii recente au evidenţiat tendinţa de încălzire a Oceanului Îngheţat de Sud. "Şi atunci cum de întinderea de gheaţă a atins un nivel record?' se întreabă Jinlun Zhang, oceanograf la Laboratorul de Fizică Aplicată al Universităţii Washington din Seattle. 'Deşi rata creşterii este una mică, acest fenomen îi
