Anul 2012 s-a incheiat cu cel mai dezastruos bilant de activitate pentru parchetul anticoruptie din istoria de zece ani a acestei institutii. Peste 12% achitari, desi oficial s-a anuntat in mod fals doar 10% (cat s-a inregistrat constant in anii anteriori).
Procentul este atat de urias si ascunde atatea dosare fabricate, din prostie sau cu intentie, incat cel putin in cazul unor procurori s-ar impune excluderea din magistratura pentru incapacitate profesionala, daca nu chiar punerea sub cercetare penala. Si asta pentru ca nicaieri in Europa, nici macar in celelalte parchete din Romania, media de achitari anuale nu depaseste 1%. Cum s-a ajuns aici? Cu sprijin politic intern si extern. Prin intarirea Republicii Procurorilor.
Daca DNA nu ar fi deschis dosare la atatia judecatori de-a lungul timpului, astfel incat multora sa le fie frica sa dea achitari, unii observatori ai sistemului judiciar apreciaza ca procentul real de achitari s-ar apropia de 50%.
De la aceasta cifra imensa de achitari, nepermisa si strigatoare la cer, si mai ales nesanctionata de nimeni, porneste ura pe care unii procurori anticoruptie au dezvoltat-o impotriva judecatorilor de penal, care dau achitari.
Fenomenul a inceput in urma cu cativa ani, cand dupa achitari de rasunet a unor demnitari, fostul sef al DNA si-a trimis ciracii la Inalta Curte sa ridice sute de dosare ale unor judecatori, sa-i verifice, sa-i gaseasca cumva cu ceva sa-i rupa-n doua. Cu concursul celor catorva judecatori de mandate, indoiti de SRI, care au emis autorizatii de interceptare fara sa respinga niciodata vreuna, zeci de judecatori de la Inalta Curte, Curtea de Apel Bucuresti, Tribunalul Bucuresti si alte instante au fost ascultati non stop.
Numerosi judecatori au fost urmariti penal, chemati la vedere sau pe sest la DNA pentru a fi audiati. Unii au fost audiati chiar in birourile Inaltei Cur
