N-aş fi scris poate aceste rânduri dacă n-aş fi întâlnit-o pe femeia în vârstă de 74 de ani, care venise miercuri dimineaţă, cu noaptea în cap, cum se spune, anume pentru un control medical. Medicul îi scrisese la observaţii „dislipidemie”, iar femeia îmi spunea că aşa a înţeles că, la spital, o să facă şi analizele.
Nu pricepea la care uşă ar trebui să se oprească, aşa că până să se deschidă laboratorul de analize am stat de vorbă. Era cumva necăjită pentru că o doamnă de la intrarea în spital i-a vorbit cam apăsat şi i-a atras atenţia că doctorul vine la ora 10. Care doctor? Nu înţelesese prea clar. Dar până atunci să-şi facă analiza la sânge, căci este timp – s-a gândit ea. 74 de ani… Avea puţin mai mult decât ar fi avut mama dacă ar fi trăit, iar întâlnirea cu ea îmi răscolea acea durere mocnită. O admiram că ajunsese acolo pe picioarele ei. O analiză a colesterolului trebuie să faceţi – i-am spus eu, fără să o întreb de bilete de trimitere sau alte amănunte pe care nici eu nu le cunosc. Încercam s-o sfătuiesc. Deşi am calitatea de asigurat nu am făcut decât o dată în viaţă analize gratuite. Vorba unui amic mai hâtru: ,,Am calitatea de asigurat şi mândresc cu ea, când vine vremea mă acopăr c-o perdea”. Dar aşteptatul bietei femei nu a fost cu folos. Examinând biletul bătrânei tânăra de la ghişeu i-a spus că acesta nu-i bilet de analize, ci de control. Umilă, femeia a îngăimat că vrea să facă o analiză dar, cu o voce metalică, frumoasa de la ghişeu i-a răspuns că nu e acolo locul pe care îl caută. ,,Mergeţi să vă îndrume de la intrare la cabinetul doctorului ” – a intervenit un tânăr coleg. ,,Noi nu ne ocupăm decât de ce se petrece în spaţiul acesta”, s-a auzit o voce. ,,Uite cum mă trimit de la o uşă la alta”, a murmurat bătrâna, ieşind nedumerită pe uşă. Oamenii de acolo aveau dreptate în sinea lor, dar bătrâna venise cu papucii ei de cârpă, pe o vrem
