România se află la mijlocul unui top privitor la standardul de viaţă al persoanelor în vârstă în Europa, care a fost alcătuit în funcţie de parametri precum condiţiile de viaţă, activitatea socială şi gradul de instruire. Viitorul nu sună bine, mai ales că majoritatea ţărilor, spre deosebire de România, au început să investească în bunăstarea persoanelor vârstnice.
La evaluarea standardului de viaţă al persoanelor care au trecut deja de 60 de ani, specialiştii organizaţiei au avut în vedere 13 parametri, inclusiv numărul de cereri depuse în instituţii, condiţiile de viaţă, gradul de instruire, numărul lucrătorilor şi cât sunt de activi din punct de vedere social. Au fost analizate informaţii ale Băncii Mondiale şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Pe prima poziţie în acest top este Suedia, urmată de Norvegia şi Germania, arată ratingul organizaţiei de binefacere Help Age International. Alte state care au obţinut indicatori foarte buni sunt Olanda, Canada, Elveţia, Noua Zeelandă, SUA, Islanda, Japonia, Austria, Irlanda şi Marea Britanie. La extrema cealaltă se situează Pakistan, Tanzania şi Afganistan.
România este pe locul 48, după Bulgaria, care este pe locul 47, din totalul de 91 de state cuprinse în studiu. Ţara noastră a obţinut cel mai bun scor la capitolul siguranţa veniturilor persoanelor vârstnice, şi anule locul 29, pentru că, motivează autorii studiului, acoperă plata pensiilor, iar persoanele vârstnice sunt un grup vulnerabil, ocrotit de către stat.
Sigur, pe hârtie lucrurile sta ceva mai bine, însă în UE numai bulgarii au o valoare a mediei pensiilor mai mică decât a României, cu 32 de euro, pensia medie în România fiind de 177 de euro.
Chiar autorii studiului adaugă că rata sărăciei la români este încă mare, iar 19,2% dintre vârstnici au un venit pe jumătate sau mai mic decât venitul mediu naţional.
În ceea c
