Argumente pentru o idee
Mergând, cum o face cu consecvenţă de-atâţia ani, în căutarea urmelor româneşti din lumea largă, "Formula AS" a descoperit toamna aceasta, în mijlocul Europei, la graniţa dintre Cehia, Slovacia şi Polonia, puternice comunităţi de valahi, ce îşi revendică strămoşii în ciobanii care, veniţi din Carpaţii noştri, au colonizat cele mai înalte piscuri ale Munţilor Tatra, la mijlocul mileniului trecut. Încet-încet, vreme de sute de ani, păstorii porniţi de pe teritoriul actual al ţării noastre (unii cercetători spun că dinainte de anul 1000, în orice caz, nu mai târziu de secolul XIV), au dus tradiţia şi civilizaţia lor peste tot, în munţii Bătrânului Continent. Istorici, antropologi, etnografi, ghizi turistici şi, cel mai important, oamenii simpli, cei care se consideră, cu mândrie, valahi, la mii de kilometri de graniţele României - cu toţii sunt de acord, în aceste ţări din centrul Europei, că marea civilizaţie montană a continentului li se datorează ciobanilor veniţi din România şi temerarelor lor expediţii de colonizare a zonelor montane nelocuite, mai întâi din apropierea Carpaţilor, iar apoi, pas cu pas, a altor munţi, tot mai îndepărtaţi de locul lor de obârşie.
Exodul progresiv al ciobanilor valahi până la capătul Carpaţilor, în zona Moraviei (Cehia din zilele noastre), cu opriri succesive, vreme de generaţii, prin munţii Ucrainei, apoi prin cei ai Poloniei sau ai Slovaciei este, azi, recunoscut oficial de istorici, la fel ca şi influenţa puternică pe care civilizaţia montană a păstorilor veniţi din Carpaţi a avut-o asupra populaţiei băştinaşe, care trăia în zonele joase de câmpie. Tiparele tradiţiei pastorale pot fi văzute, şi azi, peste tot, din Slovacia, Cehia şi până în Polonia, şi anume - nu doar în muzee, ci chiar pe viu, în viaţa de azi a urmaşilor păstorilor vlahi. Această demonstraţie e un ar