Congresul AECR din acest an, desfăşurat la Cluj-Napoca la începutul lunii septembrie 2013, şi-a surprins participanţii cu o serie de abordări inedite. Ideea comună acestora, un fir roşu al lucrărilor, ar fi aceea că în cercetare nu putem merge mai departe dacă nu ne putem depăşi propriile prejudecăţi. Manifestarea a fost deschisă de prof. dr. Eduard Circo, şeful Clinicii de Endocrinologie din Constanţa, cu o lucrare intitulată: Insulinorezistenţa şi bacterioterapia fecală – aspecte inedite. Rezumând cercetări inedite mai puţin cunoscute chiar şi în lumea medicală, pigmentându-şi discursul cu observaţii clinice proprii, liderul endocrinologiei constănţene a izbutit să capteze atenţia celor prezenţi şi să aşeze într-o altă perspectivă toate celelalte comunicări şi dezbateri.

„În lumina ultimelor cercetări“, norocul se află pe toate drumurile

Microflora intestinală, ne-a spus prof. dr. Eduard Circo, este pentru om un coabitant activ la nivel metabolic, la nivelul sistemului imunitar, implicat activ în „inflamaţia metabolică“ şi în metabolismul energetic al gazdei. Microbiota sau microbiomul intestinal are un genom cantitativ superior genomului uman şi acţionează pe căi hormonale – iată, legătura cu endocrinologia – trimiţând „mesaje“ dincolo de bariera hematoencefalică, influenţând funcţii esenţiale existenţei noastre. –Ce înseamnă „cantitativ superior“? – În corpul fiecăruia dintre noi sunt de 10 ori mai multe celule microbiene decât celule care compun organismul uman, numărul genelor microbiene depăşind de 150 de ori pe cel al genelor umane. Numim „microbiom“ toate aceste entităţi – fiinţe! – care trăiesc în corpul nostru şi pe suprafaţa sa. În termeni moderni este vorba despre un ecosistem. Simbioza acestor mici fiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil „supraorganism“. –Merită să fie studiate aceste populaţii de microbi? – Este prima