La limita de jos a cerului este un film de Igor Cobileanski după un scenariu de Corneliu Porumboiu. Şi este o revelaţie.

Viorel are 19 ani. E şomer. Tatăl lui a fost poliţist. Acum e mort. Mama lui îl tot bate la cap să se angajeze. A vorbit deja cu Vivi, alt poliţist. Vivi i-a promis că-i va găsi o slujbă fiului ei. Acesta numai poliţist nu vrea să se facă. De fapt, Viorel are deja o sursă secretă de venit. El distribuie marijuana, în plicuri lăsate în cutiile poştale, pentru prietenul său Gîscă. Acesta visează să zboare. Şi-a investit banii cîştigaţi din traficul cu droguri într-un deltaplan. Viorel îl ajută benevol şi cu zborul. Deocamdată, Gîscă nu a izbutit să se înalţe peste „limita de jos a cerului“. Viorel o cunoaşte pe Maria şi se îndrăgosteşte de ea. Pentru Maria, Viorel este la început doar „poştaşul“ care-i aduce „marfă“. Pentru Viorel, Maria este iubita Motanului, traficant ajuns în închisoare, ai cărui clienţi fuseseră preluaţi de Gîscă. Relaţiile dintre Viorel şi Maria se schimbă, mai ales după ce el descoperă că ea se culcă cu Vivi, de care depinde viitorul Motanului. Acum, Viorel are de ales între dragostea pentru Maria şi prietenia pentru Gîscă.

Aceste personaje au fost create, în mare, de Corneliu Porumboiu prin 2004. Scenariul, intitulat pe atunci Despre îngeri şi păr, trebuia să stea la baza primului lungmetraj al regizorului român. În 2005, Corneliu Porumboiu chiar a obţinut o finanţare de la CNC pentru acest proiect, însă a decis să renunţe laDespre îngeri şi păr şi a debutat cu A fost sau n-a fost?.

Ulterior, i-a cedat scenariul lui Igor Cobileanski, simţind probabil că, în afara lui, acesta este regizorul cel mai potrivit pentru proiect. Şi cred că nu s-a înşelat. Igor Cobileanski a devenit cunoscut ca regizor, pe ambele maluri ale Prutului, prin scurtmetrajele sale – Cînd se stinge lumina;Saşa, Grişa şi Ion