Mircea Eliade a scris o carte despre "Strada Mântuleasa". Un film clasic se numeşte "Strada Hanovra". Bucureştenii au strada Roşia Montană. Astăzi, de la ora 17, protestatarii proiectului RMGC, mobilizaţi pe reţelele de socializare, se adună acolo pentru a mărşălui spre Piaţa Universităţii. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Locuitorii de pe Roşia Montană se uită cruciş la tine când le faci poze. Până deunăzi n-a venit nimeni la ei, în fundătura lor, să-i fotografieze, darămite să le ia şi interviu. Apa din bălţi e roşie, dar nu de la reziduuri chimice, ci de la frunzele ruginite. Obosiţi, oamenii nu se uită unii la alţii. Dar, odată ce-i întrebi de poluare, cianuri sau zăcăminte aurifere, se înviorează şi emit judecăţi de valoare.
Cei mai mulţi nu vor ca apa din Roşia Montană să fie poluată. Nu vor nici ca aurul din Apuseni să fie extras cu cianuri. Nu-i interesează deloc că acolo, în munţi, o comună trage să moară pe motiv de şomaj cronic. Niciunul dintre ei n-a fost la Roşia Montană, din judeţul Alba. În schimb, ca tot românul, au păreri. Ei stau în cartierul Militari din Bucureşti, pe strada Roşia Montană.
Militarul şi profesorul
Strada începe din spatele Pieţei Veteranilor şi urcă, oblic, până în spatele Pieţei Gorjului. Are 600 de metri lungime şi pe ambele margini sunt blocuri muncitoreşti de zece etaje, conserve de beton de pe timpul lui Ceauşescu. "Părerea mea e că proiectul nu e bun. Ştiu ce se va petrece! Apa va fi infestată şi solul la fel... N-am fost acolo, dar am fost în Piaţa Universităţii. Ecologiştii au dreptate! Redevenţa e prea mică şi trebuie o garanţie pentru o eventuală poluare", este expert în proiectul RMGC, Mihai Prun durel, maior de ge niu în re zervă, la 48 de ani.
Domnul maior stă pe Roşia Montană de 20 de ani. De nouă ani, s-a mutat în Militari şi Dan Stan, profesor de engleză, cu centura neagră la karate. Profesorul