Un profesor pensionar de limba şi literatura română din comuna Cornu Luncii, ajuns la vârsta de 76 de ani, cultivator pasionat de viţă-de-vie de aproximativ 30 de ani, s-a orientat de câţiva ani de zile spre soiurile nobile, pretenţioase, din rândul celor care se cultivă în zonele mai calde şi care, teoretic, nu se adaptează la condiţiile meteorologice mai aspre din judeţul Suceava.
Profesorul pensionar Virgil Ghiuţă, care a adunat numeroase articole pe această temă în revistele de specialitate, contrazice însă această regulă şi susţine că a aclimatizat mai multe soiuri nobile de viţă-de-vie pe cei 75 de ari de teren pe care îi lucrează la Cornu Luncii.
Soiul de viţă-de-vie cultivat în zona noastră, „acru şi toxic”
Profesorul pensionar, a cărui pasiune a devenit un mod de viaţă, ne-a explicat de ce a renunţat la soiul clasic de viţă-de-vie cultivat în această zonă nordică a ţării.
„Soiul cultivat în zona noastră este un hibrid toxic, un eşec. Demonstraţia este foarte simplă: dacă degustăm o boabă, pieliţa este foarte dulce şi aromată, cu caracter de soi, urmează un milimetru de must dulce, iar apoi, spre sâmburi, strugurele devine acru şi toxic”, îşi explică teoria Virgil Ghiuţă.
El ne-a explicat că a aclimatizat în ultimii ani la Cornu Luncii soiurile de Muscat Ottonel, soi cu funcţie mixtă, foarte bun ca fruct de masă şi fruct de vin, Muscat de Hamburg, Pinot noir, un soi foarte timpuriu, Merlot, şi regele vinului roşu, „puterea ursului”, Cabernet Sauvignon.
Încălzirea globală şi tehnologia modernă
„Sunt soiuri pe care le-am aclimatizat, le-am obişnuit cu zona noastră umedă şi răcoroasă. Sunt soiuri timpurii care se pot consuma din jurul datei de 15 august, iar la această dată strugurii sunt deja culeşi”, ne-a explicat Virgil Ghiuţă, în timp ce ne-a prezentat terenul cu viţă-de-vie de la Cornu Luncii.
Deş