În momentul în care vor fi puse în funcţiune reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, se va mai deschide o mină de uraniu în România, a declarat, vineri, Victor Arad, prorector al Facultăţii de Mine, Universitatea din Petroşani, la o masă rotundă organizată de comisia specială parlamentară care analizează proiectul Roşia Montană.
"În România au fost cinci exploatări subterane de uraniu, acum există una. În perspectivă se va mai deschide încă una, pentru că în momentul în care se vor pune în exploatare reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă nu o să mai avem combustibilul necesar produs de prima exploatare", a spus Arad.
Potrivit Planului de Administrare al Nuclearelectrica remis recent, proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect.
În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie - cinci miliarde de euro, costurile de finanţare - 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar - 377 milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar - 996 milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile - 281 milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă - 106 milioane de euro.
Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.
"Modelarea financiară pe baza premiselor scenariului de bază indică faptul că proiectul este viabil din perspe