Ştiţi, cu siguranţă, că orice copil trebuie să aibă camera lui, patul lui. Evident, nicăieri nu-i mai bine să dormi decât cu mami şi cu tati în pat, însă invadarea dormitorului adulţilor are afecte negative atât asupra dezvoltării lui armonioase, cât şi asupra vieţii de cuplu a părinţilor.

Potrivit psihologului Click!, Mihaela Vintilă, copilul trebuie să doarmă separat de părinţi în primul rând din necesităţi igienico-sanitare. El poate fi accidentat în timpul somnului, tatăl mai sforăie... Dar cel mai grav, pe termen lung, gestul acesta aparent inofensiv are repercusiuni asupra dezvoltării lui emoţionale, devenind dependent de părinţi. Apoi, nici părinţii nu se odihnesc prea bine cu cei mici peste ei în pat şi, mai mult, îşi pierd intimitatea de cuplu.

„Vine noaptea în camera părinţilor copilul prea sensibil, sau, de obicei, când e speriat de vreun vis urât. Dacă îl opreşti lângă tine, din prea multă dragoste sau din comoditate, ca să nu te mai ridici şi să-l duci înapoi, creezi un precedent şi nu vei face decât să-i cultivi comportamentele axioase", spune Mihaela Vintilă.

De fiecare dată când cel mic dă buzna peste voi, în pat, unul dintre părinţi trebuie să se sacrifice, să se ridice şi să-l conducă în camera lui. Nu-l trimite singur şi nu-l certa. Poate a venit să-ţi spună că vrea apă sau că a visat urât. Du-l în camera lui şi veghează-l până adoarme, fără însă să te strecori şi tu în patul lui. Chiar dacă vei face noapte albă, o dată sau de două ori, e bine să tai răul din faşă şi să nu laşi ca vizitele nocturne să devină o obişnuinţă.

Învaţă-l să bată de fiecare dată la uşă, iar pentru asta şi tu trebuie să baţi la uşa lui, înainte de a intra. Într-o familie, e important să-şi respecte unul altuia intimitatea. Altfel, viaţa voastră de cuplu va avea de suferit iremediabil.

Lasă uşile dintre camerele voastre deschis