Razboiul strategic dintre PSD si PNL in cadrul USL este foarte interesant si el are un singur obiectiv - cine deconteaza nota de plata a rupturii care a devenit inevitabila.
Ceea ce remarc in ultima perioada este o reeditare, dar in alt fel, pe alte coordonate, a teoriei liderului imaculat, lansata de Adrian Nastase la vremea lui. Ce inseamna asta? Inseamna ca amandoi liderii joaca o carte absolut pacifista, a concordiei si a bunei intelegeri, in vreme ce oamenii din jurul lor, anturajul imediat musca din "parteneri".
PNL isi lanseaza propriile proiecte de lege, le respinge pe cele ale USL, il infrunta si provoaca pe Victor Ponta in chestiunea Rosia Montana, dar Crin Antonescu iese mai nou sa spuna ca oricare liberal care ataca PSD va fi sanctionat inclusiv cu excluderea. A uitat ca a fost o vreme, foarte recenta, in care el insusi facea acest lucru, probabil pana sa ii explice cineva ca acela care va fi gasit vinovat de electoratul USL pentru spargerea aliantei marilor iluzii se va duce la fund.
Sigur, mai incalca si el regula, dar numai pentru chestiuni majore, alea care spera sa ii spele imaginea, precum scandalul procurorilor. E principial, care va sa zica.
La randul sau, Victor Ponta nu pierde nicio ocazie sa zica ce bine merge USL, cata liniste si armonie e in Guvernul in care ministrii dau avize pozitive pe un proiect respins de partidul din care ei fac parte. El e pacifist, e unificator, nu-i asa? In schimb, socrul Sarbu ataca la baioneta vestind nici mai mult nici mai putin decat sfarsitul USL pentru ca asa nu se mai poate. Recent si Liviu Dragnea a dat un ultimatum similar.
Liderii sunt, nu-i asa, imaculati, pacifisti si lucizi, dar de-abia isi mai tin in lesa cainii de lupta gata sa strapunga jugulara unui USL care, de fapt, oricum e in moarte clinica si nu-l mai tin intr-o aparenta viata decat tea
