Pascal Delwit, analist politic al Free University din Bruxelles, a raspuns pentru Euronews unei intrebari referitoare la cauzele pentru care partidele antieuropene au reusit sa intre in prim-planul politicii statelor membre ale Uniunii Europene.
Partidele eurosceptice si de extrema dreapta ce promoveaza mesaje indreptate impotriva imigrantilor si institutiilor europene obtin tot mai multe voturi la alegerile nationale. Jobbik din Ungaria, Adevaratii Finlandezi, Frontul National din Franta sau partidul anti-european UKIP din Marea Britanie sunt doar cateva dintre numeroasele exemple de partide politice ce promoveaza pe scena politica nationala mesaje antieuropene, antisolidaritate sau impotriva imigratiei.
In cadrul interviului acordat Euronews, Delwit sustine ca trebuie sa vedem cresterea partidelor eurosceptice si de extrema dreapta populiste in lumina schimbarilor prin care Uniunea Europeana trece in aceasta perioada.
Prima schimbare se datoreaza transformarilor Uniunii in sine, de la o mica comunitate la o zona ce cuprinde 28 de state membre. Astfel, din punctul de vedere al identitatii, de la ceea ce reprezinta Uniunea Europeana in aceste zile ne aflam intr-o configuratie diferita.
A doua schimbare se datoreaza crizei economice care a afectat Europa inca de la sfarsitul anilor '70 si a devenit mai severa incepand cu anii 2007 - 2008. Acest fapt a creat o multime de incertitudini si temeri care au dus la dezvoltarea izolationismului identitar.
A treia schimbare se datoreaza reprezentarii Europei pe scena internationala. Europa se afla intr-un declin industrial, ea isi pierde locul istoric pe care obisnuia sa il ocupe.
Astfel, crede Delwit, ne aflam intr-o "logica a izolationismului identitar" care duce la respingerea diferitelor forme a solidaritatii. Aceasta respingere poate fi exprimata prin cr
