Abia s-a terminat in coada de peste scandalul "parsivel" si Crin Antonescu a gasit un nou motiv ca sa-si atace cel mai bun prieten sub centura, ca la box.

De altfel, cand se impacasera si isi jurau sa nu mai discute conflictele decat numai in spatele usilor inchise, nu-si inchipuia nimeni ca in viitor va curge doar lapte si miere acolo unde, pana acum curgea destula fiere.

De data acesta insa Crin Antonescu are dreptate, dar a retinut lucrurile numai pe jumatate. Intr-adevar, gura lui Ponta a vorbit fara el. Intr-adevar Ponta s-a apucat sa-i dea dispozitii procurorului general, contrar Constitutiei. Dar n-a retinut vina procurorului general, aceea ca s-a gudurat sluj pe langa Ponta, executand o comanda contrar Constitutiei si fara respectarea prevederilor legii, in loc sa-i raspunda caragialeste: pardon, domnule, nu permit la un asa afront!

Telespectatorul de buna credinta isi aduce desigur aminte ce lamentabil se prezentase acest Tiberiu Nita la primul concurs pentru post, balbait ca un elev care n-a invatat lectia, cum a fost respins cu acea ocazie si cum a fost bagat ulterior cu incaltatorul in conducerea Parchetului de catre Victor Ponta (cu sprijinul lui Crin, bineinteles).

Pentru Crin, ar fi fost acum o ocazie pefecta sa spuna corect: am gresit amandoi, cand l-am ales, fortand chiar si mana presedintelui. Greseala lui Ponta nu e deci numai ca i-a dat dispozitii. E ca l-a pus.

In mintea telespectatorului, care observa ca atatea conflicte si impacari succesive intre coechiperii Ponta si Crin nu sunt depasite decat de ciondanelile consecutive din tandemul comic Prigoana si Bahmu, apare legitima intrebare: care sa fie explicatia? Oare ce urmareste Crin?

Explicatii ar putea fi multe, dar m-am oprit la cateva care, ca sa zic asa bat la ochi chiar de la prima vedere.

Unu. Liberalii n-ar