La două săptămâni de când în satul gălăţean Izvoarele au început să apară cutremure repetate, specialiştii şi autorităţile nu au oferit, deocamdată, o explicaţie clară a cauzelor care duc la producerea unor astfel de fenomene, iar localnicii sunt tot mai panicaţi şi nu au încredere în autorităţi. Nu există încă explicaţii pentru acest fenomen, iar experţii nu au putut face o legătură între seria de cutremure ce se produc de mai bine de două săptămâni la Galaţi şi cele două cutremure de ieri produse în zona Vrancei – cel mai important dintre ele având o intensitate de 5,5 grade pe scara Richter, fiind resimţit în majoritatea localităţilor aflate dincoace de Carpaţi.
La câteva ore după cutremurul petrecut în zorii zilei de ieri în Vrancea şi resimţit în Bucureşti, Primăria Generală a Capitalei a anunţat că el nu a produs pagube. Un comandament al Primăriei Generale care a reunit toate structurile ce furnizează utilităţi polulaţiei s-a întrunit pentru că, cel puţin pentru Bucureşti, problema este una foarte sensibilă - un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, potrivit ultimei actualizări a listei imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin care au fost adăugate şi cele care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 mp. Ieri dimineaţă, la aproximativ o oră după cutremurul din Vrancea, un nou cutremur s-a produs în Galaţi având magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter.
Dacă în cazul cutremurelor din Vrancea nu există dubiu asupra naturii lor – sunt de origine tectonică - cel puţin în cazul cutremurelor din Galaţi, din zona comunei Izvoarele, specialiştii care monitorizează de două săptămâni evenimentul destul de neobişnuit încep să-şi formuleze o opinie. Ele nu ar avea de a face cu exploatările de gaze din zonă şi nici cu ploile catastrofale din ultimele săptămâni, f
