Sâmbăta asta, echipa CS la Vulcan a prestat bine cu Dacia Orăştie, dar ne-a ţinut cu sufletul la gură de-a lungul întregii reprize I, fiindcă primul gol al gazdelor a venit doar în minutul 60 al partidei.
A fost clar,
încă din primele minute, că vulcănenii sunt peste oaspeţii lor. Atât la tehnică, cât şi la pregătirea fizică, acest din urmă aspect fiind vizibil mai ales în a doua parte a jocului. Mi-a fost, o spun sincer, puţin teamă, mai ales că, înainte de a intra pe teren, portarul Florin Negrea mi-a mărturisit că nu se simte prea bine. E răcit şi parcă-i vine cu ameţeală. Noroc, însă, că odată ajuns în faţa porţii de apărarea căreia este răspunzător, a uitat de toate durerile şi şi-a făcut conştiincios datoria.
Despre repriza
întâi nu pot spune decât c-a aparţinut în majoritate gazdelor şi că a fost plină-plină de ocazii de a înscrie. Rând pe rând au trecut pe lângă gol Răzvan Maier, Florin Rus. Ion Roşianu reuşeşte chiar să deschidă scorul, numai că golul îi este anulat pe motiv de ofsaid. Repriza secundă începe în aceeaşi notă. Atacuri susţinute ale CS Vulcan - în primele şase minute Palade a ratat trei ocazii - pe fondul unei vizibile încetiniri a jocului echipei din Orăştie. Tot în repriza a doua antrenorul vulcănean Ion Mugurel Radu a intrat pe teren, ca jucător, în locul lui „Virus” Rus, portarul Negrea salvează două mingi periculoase şi se observă o creştere a fazelor de joc dezvoltate de vulcăneni în jumătatea de teren a Orăştiei.
Golul atât de
aşteptat îi este oferit galeriei vulcănene de către Răzvan Maier care fructifică centrarea lui Ion Radu. Este golul care salvează echipa vulcăneană de la un scor alb, care deja îmi sugerase un titlu de articol: „Scor alb la Vulcan pe fundalul unui Parâng la fel de alb”. Tot Maier, într-o formă de joc de invidiat, deşi, cu o zi înainte avusese un m
