Presiunile pentru adoptarea de măsuri populiste sunt în creştere după ieşirea României din procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, iar autorităţile trebuie să le reziste pentru a evita inversarea unor reforme dificile sau apariţia unor noi riscuri, potrivit unui raport al FMI.
„Angajamentul autorităţilor de a continua procesul de ajustare fiscală şi de a realiza noi reforme în zona taxelor şi cheltuielilor publice, inclusiv în sănătate, este binevenit. În acelaşi timp, având în vedere ieşirea României din PDE (procedura de deficit excesiv - n.r.), au crescut presiunile pentru măsuri populiste care ar inversa reforme dificile implementate anterior sau ar putea crea noi riscuri. Trebuie rezistat acestor presiuni”, se arată în raportul experţilor FMI prezentat board-ului instituţiei, care a aprobat vineri, 27 septembrie, un nou acord stand-by cu România.
Consiliul UE a încetat procedura de deficit excesiv împotriva României la finele lunii iunie.
Totodată, FMI recomandă depăşirea „disputelor interne” care au întârziat reforme instituţionale, spre exemplu în zona planificării investiţiilor. „Sunt necesare eforturi curajoase pentru a îmbunătăţi absorbţia fondurilor structurale UE. Reformele instituţionale menite să soluţioneze permanent problema arieratelor guvernului ar trebui urgentate pentru a apăra realizările reuşite până acum”, se arată în raport. Potrivit experţilor instituţiei, apariţia unor noi tensiuni politice în perioada premergătoare alegerilor de anul viitor, în special cele prezidenţiale, ar putea genera noi riscuri, precum întârzierea reformelor structurale convenite cu FMI, ratarea unor ţinte din program sau deteriorarea încrederii investitorilor.
„Perioada premergătoare alegerilor parlamentare şi următoarelor alegeri prezidenţiale oferă o fereastră pentru reforme. Cu toate acestea, se menţin riscuri politice. Mai exact,
