Până să i se interzică să mai emită bilete la ordin, firma lui Constantin Pricop trăsese deja ţepe de 14 milioane de lei la furnizori. Dar continua să participe la licitaţii pe bani publici. N-a plătit creditele la bănci, n-a plătit impozitele la stat, nu şi-a plătit muncitorii, atunci unde s-au topit banii?

Prăbuşirea lui Constantin Pricop, patronul firmei Euroconstruct, este cel mai spectaculos fenomen economic din ultimul deceniu, la Iaşi. Lui Pricop i s-a scos la vânzare inclusiv casa pe care o avea la Valea Lupului, dar, dincolo de povestea măririi şi decăderii sale, mult mai relevant e modul în care a fost lăsat de Fisc şi bănci să acumuleze datorii imense, fără ca niciun creditor să mai reuşească să recupereze ceva.

Povestea Euroconstruct este una a ţepelor trase în serie într-un climat legislativ extrem de permisiv. Pricop intrase în incapacitate de plăţi încă din 2009, dar, prin legea insolvenţei, abia în februarie 2014 se va vedea dacă i se pune cruce firmei şi pot începe executările. Euroconstruct, cu încasări fabuloase timp de câţiva ani, a fost o bulă care s-a spart abia când a ajuns la datorii de 30 milioane de lei. Nu a plătit un credit de circa 4 milioane de euro la Banca Carpatica, nu a plătit impozite la Fisc de 1 milion de euro, nu a plătit alte câteva milioane de euro la furnizori şi nu şi-a plătit nici măcar muncitorii. Toţi banii s-au topit iar Constantin Pricop s-a dat la fund, refuzând să stea de vorbă cu presa şi să explice situaţia.

Pe banii altora

Afacerea Euroconstruct s-a realizat în mare parte pe banii furnizorilor, iar presa economică a confirmat acest lucru încă din 2010, anul în care firma a intrat în declin accentuat. Primele refuzuri la plată au fost raportate către Centrala Incidentelor de Plăţi în august 2010, iar un an mai târziu erau semnalate deja 200 de Bilete la ordin emise fără