Radu Brateş - Trăite şi scrise-n furtună,

ediţie îngrijită şi cuvânt înainte de Liana Biriş şi Voichiţa Ionescu,

note şi comentarii de Liana Biriş,

Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2013, 199 pag.

Am urmărit constant, în ultimii ani, ini- ţiativele de recuperare a operei scriitorilor interzişi sau ocultaţi în timpul perioadei comuniste.

O consider un imperativ al istoriei noastre literare, dar şi o necesară reparaţie morală. Ba chiar şi o lecţie de spirit civic: regimurile totalitare pot anihila fiinţa fizică a scriitorului, îi pot interzice manifestările publice, dar nu pot împiedica spiritul să creeze şi, în timp, să-şi ia revanşa în faţa brutei. E o lecţie democratică pe care sper că generaţiile mai tinere o vor asimila cum se cuvine.

În acest context, recuperarea operelor scriitorilor şi cărturarilor Blajului ocupă un loc aparte. Blajul n-a fost lichidat numai pe motive politice, ca fief al spiritului naţional, al vechii democraţii române şi al Partidului Naţional Ţărănesc, ci şi pe motive confesionale. Cărturarii săi au fost supuşi unei tentative de asasinat deopotrivă fizic, în puşcării, şi spiritual, opera lor fiind interzisă în întregime. Chiar şi după eliberarea deţinuţilor politici, în 1964, autorităţile comuniste au împiedicat orice posibilă re-coagulare a forţelor intelectuale ale Blajului, profesorii, scriitorii şi cercetătorii săi fiind împiedicaţi să profeseze în oraş. Cu mari eforturi şi profitând de fiecare mică deschidere, s-a putut recupera câte ceva, în anii ’70-’80, în special datorită tenacităţii poetului Ion Brad şi a marii şcoli filologice clujene.

Din păcate, opera profesorului Gh. I. Biriş, cunoscut ca poet sub pseudonimul Radu Brateş, nu a fost atunci recuperată decât în prea mică măsură. Alungat din Blaj în 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, apoi arestat, deţinut