-AA+A Nu cred că se mai ocupă cineva, formal sau informal, de şlefuirea adolescenţilor de azi, de modul elegant (şi galant!) de purtare în societate. Căci, sunt observaţiile mele, nu-i văd pe tinerii de azi să exceleze în niciun fel în acte de politeţe sau, de pildă, în gesturi de cavalerism (altruism este un termen prea pretenţios pentru ei, unul demodat, răsuflat...). Nu le văd acestora, „de nicio culoare”, acea frumoasă sfială adolescentină în pomeţii obrajilor; nu sunt deloc sfioşi, aşa cum le-o cere definiţia vârstei şi, totodată, frumoasele poezii ale lui Nichita Stănescu... Dimpotrivă, imberbii tineri de azi (trebuie să mărturisesc că nu le absolv pe fetişcane, mult prea băieţoase din fire şi înjurând mai abitir decât flăcăii!) au o nejustificată alură de suficienţă şi aroganţă proprie celor ce (cred că) ştiu tot, celor ce „le-au fumat” déjà pe toate din lumea aceasta (mă întreb, oare care-o fi sursa acestei stime de sine hiper-crescute, hiperbolizante?). Cred că dacă marele nostru povestitor al „Amintirilor din copilărie” ar fi contemporan cu noi, atunci acesta ar şterge din buchea cărţii sale sintagma „ruşinos ca o fată mare”. Sau, mutatis mutandis, într-un alt registru, ar trebui să-i cred pe cei ce spun că „băietanii” fără cătănie n-ar avea dreptul moral să se-nsoare, să fie vrednici de a face casă?

Apreciere: Select rating1 steluţă2 steluţe3 steluţe4 steluţe5 steluţe Votează acum! Tweet