Slavă Domnului că a fost unul mic! Doar câteva ferestre de la blocurile înalte s-au luminat ieri noapte, după ce pământul s-a legănat cu putere. Cei care s-au trezit s-au speriat, dar nu într-atât încât să iasă în stradă. O magnitudine de 5,5 grade pe scara Richter e modestă pentru cutremurele de adâncime din România. De altfel, o hartă seismică realizată în anii 60 de profesori ai Universităţilor Bucureşti şi Cluj şi rămasă practic neschimbată până azi împarte ţara noastră, mai exact estul şi jumătatea de sud, în trei mari zone de risc. Brăila, ca şi Galaţiul, se află la limita zonei de maxim (8 grade) - care mai cuprinde Ploieştiul, Râmnicu Sărat, Focşani, Tecuci, Bârlad şi Vaslui. Oraşe precum Tulcea, Bucureşti, Piteşti şi Iaşi sunt menţionate în a doua zonă (7 grade), iar Constanţa, Craiova, Braşov, Sibiu şi Botoşani - în a treia zonă. Dincolo de limita Turnu Severin - Sighişoara - Suceava pericolul scade sub pragul de 6 grade, fiind totuşi menţionate Timişoara şi Aradul ca epicentre relevate pe cale microseismică. În aceeaşi categorie intră şi vestul judeţului Galaţi, nu departe de locul unde se înregistrează de câteva săptămâni seria micilor cutremure de suprafaţă. Punctual, pe arii restrânse, de câţiva kilometri pătraţi, acestea pot produce avarii şi chiar distruge clădiri, aşa cum s-a întâmplat recent în Italia. Acolo însă asemenea mişcări telurice au depăşit ca intensitate 5 grade, pe când cele care se petrec nu departe de Brăila s-au menţinut sub 4 grade.
O legătură între fenomenul care i-a adus la disperare pe gălăţeni şi seismul de ieri noapte nu se poate face, decât, eventual, în sensul dinspre Vrancea spre Galaţi. Un cutremur de mare adâncime, cum a fost cel înregistrat ieri (134 km), este evident că zguduie inclusiv straturile unde se petrec fenomenele relativ ciudate din judeţul vecin. De altfel, la două ore după seismul "vrâncean" s-a