Codul Insolventei adoptat prin ordonanta de urgenta este mai mult decat o lovitura la adresa independentei presei, cata mai era ea.
Este un abuz de proportii impotriva intregului mediu de afaceri. Nu intru acum in dezbaterea pe fond a prevederilor, o vor face specialistii in drept comercial, dar din start mi se par inadmisibile procedura de adoptare si timpul foarte scurt, 20 de zile, inainte de intrarea in vigoare.
Daca era dupa Victor Ponta probabil ca si cele patru Coduri penale si civile, chiar si Constitutia ar fi fost adoptate prin ordonanta de urgenta, devreme ce Codul Insolventei si cel Rutier au aceasta soarta. Sunt reglementari de maxima importanta pe care nu le poti azvarli in societate fara o dezbatere prealabila consistenta.
USL a atacat guvernul Boc la CCR pentru ca a adoptat prin asumarea raspunderii Legea educatiei invocand exact argumentele de mai sus. De ce nu sunt ele aplicabile si Codului Insolventei, cu atat mai mult cu cat USL are o majoritate strivitoare in Parlament?
Apoi, orice reglementare majora are un interval de timp de cateva luni intre adoptare si intrare in vigoare pentru ca persoanele interesate, inclusiv juristii, sa aiba timp sa se documenteze, sa inteleaga despre ce e vorba, cu atat mai mult cu cat nu am avut dezbatere.
Dupa ce ai impins insolventa 10 mii de firme de la inceputul anului, de nu mai fac fata avocatii specializati in domeniu, acum le pui pistolul la cap fara sa tragi macar un foc de avertisment?
In privinta presei, tratamentul este cert discriminatoriu, lasand la o parte numele televiziunii, aparent, in mod direct vizata. Adica orice firma aflata in insolventa isi pastreaza licenta de functionare, avand astfel o sansa sa se salveze, doar firmele din domeniul audiovizualului o pierd automat. Nu e nicio logica in aceasta reglementare, cu exceptia dor