Guvernul a modificat legea insolvenţei la insistenţele „Finanţelor“, prin ordonanţă de urgenţă şi contrar principiilor susţinute de specialişti, pentru a da o poziţie privilegiată Fiscului

Prin ceea ce pare o încercare disperată de a creşte gradul de colectare a creanţelor bugetare, Executivul a aprobat săptămâna trecută, pe fugă şi în tăcere, o ordonanţă de urgenţă care consfinţeşte practic naşterea primului Cod al insolvenţei. Documentul va deveni lege la 25 octombrie, după ce va fi discutat şi în Parlament.

Actul legislativ nu conţine însă prevederile la care se aşteptau specialiştii şi vine mai degrabă cu unele modificări menite să sprijine Fiscul în încercările sale de a-şi recupera datoriile de la societăţile intrate în insolvenţă. „Este o lege care distruge practic orice posibilitate ca societatea intrată în insolvenţă să îşi mai revină. Nici nu mai ştiu ce să zic. Ca să fiu blând, aş spune că premierul a fost prost sfătuit de consilieri. Probabil că au deficit mare şi încearcă să recupereze bani prin aceste prevederi. Nu vor reuşi decât să îngroape firmele intrate în insolvenţă. Ei nu înţeleg că nu legislaţia este marea problemă în România, ci felul în care ea se aplică“, spune, pentru Capital, Stan Tîrnoveanu, partner la ZRP, avocat şi practician în insolvenţă, care a participat şi la construirea proiectului iniţial de Cod al insolvenţei.

De altfel, la redactarea respectivului proiect au participat peste 30 de specialişti din companii de avocatură şi de consultanţă, din societăţi de insolvenţă, din ministere, din bănci şi din BNR. Proiectul fusese postat spre dezbatere şi pe portalul Ministerului Justiţiei, însă se pare că Guvernul a avut alte planuri, din moment ce a venit cu patru modificări esenţiale la Legea insolvenţei, fără ca textul respectivelor articole să fie cuprins în proiectul de cod.

Cu dedica