Deputaţii din Adunarea Populară de la Comrat au adoptat, vineri, o hotărâre prin care interzic utilizarea termenilor „limba română“ şi „istoria românilor“ pe teritoriul regiunii. Demnitarii de la CHişinău spun că decizia are un caracter electoral şi e o tentativă „de a tensiona situaţia din ţară, din partea unor forţe nesănătoase“.
Propunerea a venit de la fostul democrat Ivan Burgudji şi a fost votată unanim de aleşii regionali. „Suntem în drept să ne votăm singuri legile în domeniul educaţiei şi să aprobăm programa. În Constituţie scrie limba moldovenească, dar noi folosim sintagmele «limba română», «literatura română» şi «istoria românilor»“, a declarat deputatul de la Comrat.
În replică, ministrul Educaţiei Maia Sandu a spus că dacă liderii autonomiei găgăuze vor rămâne neînduplicaţi, atunci Chişinăul nu le va elibera diplome de studii elevilor care vor termina studiile în UTA Gagauz-Yeri. Totodată, premierul Iurie Leancă a făcut un apel către reprezentanţii Comratului să nu tensioneze situaţia. „Îmi pare rău să constat că e o tentativă din partea unor forţe nesănătoase de a tensiona situaţia în sudul Republicii Moldova“, a afirmat Iurie Leancă.
Exces de patriotism cu tentă electorală
Ceva mai dur a fost preşedintele de onoare al Partidului Democrat Dumitru Diacov, fostul coleg de partid al lui Burgudji. „Nu cred că e un subiect ce ar trebui să-i îngrijoreze pe găgăuzi sau pe alolingvi. Ei trebuie să studieze limba găgăuză şi limba română.
Este însă o anumită conjunctură. La anul, acolo va avea loc alegerea başcanului şi sunt trei-patru grupări care încearcă să demonstreze că sunt mari patrioţi locali. Această competiţie este între ei, acolo. E o demonstraţie faţă de alegătorii lor. Cred că nu trebuie să atragem mare atenţie“, crede Dumitru Diacov, care e originar dintr-o localitate de la graniţa cu regiunea găgăuză.
„Nu cred c
