Guvernul s-a angajat faţă de Fondul Monetar Internaţional în cadrul noului acord să alinieze Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la cele mai bune practici internaţionale, să reducă la 9 numărul de membri ai Consiliului ASF şi să se asigure că sunt evitate conflictele de interese care ar putea apărea din legăturile pe care le au conducătorii ASF cu parlamentarii şi cu partidele politice. În ultimele şase luni, reglementările privind ASF s-au modificat de cinci ori.

Noul acord de tip stand-by a fost aprobat de board-ul de la Washington al FMI pe 27 septembrie şi urmează să fie aprobat de Parlamentul României.

„Guvernanţa corporativă a noii Autorităţi de Supraveghere Financiară trebuie rapid aliniată la cele mai bune practici internaţionale“, a cerut FMI în noul acord. Iar Guvernul s-a angajat că „ne vom asigura că legislaţia şi că acordurile instituţionale care fac referire la ASF vor fi amendate până la finalul lunii septembrie astfel încât să se alinieze la cele mai bune practici internaţionale. Aceste lucruri au în vedere în particular dimensiunea consiliului de conducere (până la maximum 9), cerinţe privind calificarea profesională minimă pe care trebuie să o aibă membrii ASF, protecţie statutară pentru personalul supraveghetor şi pentru insti­tu­ţie, şi evitarea conflictelor de interese, în spe­cial legăturile pe care aceşti membri le au cu membrii Parlamentului şi cu partidele politice. Persoane din poziţiile de senior management şi membrii Consiliului va trebui să respecte principiile amendate de guvernanţă corporativă. ASF va creşte transparenţa şi va face publice toate comisioanele şi tarifele pe care le percepe enităţilor supravegheate“.

Conducerea ASF este numită de Parlament în baza propunerilor făcute de partidele politice. În aprilie, preşedintele Traian Băsescu a respins de la promulgare legea de înfiinţare a