Cutremurul de duminică dimineaţă a readus în atenţia tuturor pericolul reprezintat de producerea unui asemenea dezastru. Situaţia adăposturilor anti-cutremur nu este deloc una prea îmbucurătoare în municipiul Slatina în sensul că acestea au fost transformate de către locatari în locuri pentru depozitarea a diverse lucruri. În plus, denumirea de “adăposturi anticutremur” este total improprie, ele fiind destinate protecţiei în caz de… atac armat.

Panica s-a reinstalat, pentru câteva zile de duminică încoace, în rândul populaţiei civile în special, cea mai afectată în cazul producerii unui cutremur. Deşi nu a fost unul de o intensitate care să pună serios în pericol vieţile oamenilor (5,5 grade scara Richter, n.a.), seismul de duminică dimineaţă a fost, totuşi, cel mai puternic după cel din anul 2009, fiind resimţit în toată partea de est a ţării. Din fericire, atât în judeţul Olt, dar nu numai, acesta nu a produs niciun fel de pagube materiale sau alte incidente.

Potrivit evidenţelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Matei Basarab” Olt, pe raza judeţului Olt se află amenajate un număr de 120 de “adăposturi anti-cutremur”, dintre care 15 sunt în capitala Slatina. Capacitatea acestora se ridică undeva la aproape 3.000 de persoane ce pot fi adăpostite aici în caz de urgenţă. Asemenea adăposturi se află şi în celelalte oraşe din teritoriu, excepţie făcând Potcoava. La Caracal se află cel mai încăpător astfel de adăpost simplu, amplasat la subsolul Liceului “Mihai Viteazul”, aici putând fi adăpostite aproape 600 de persoane.

În afara acestor locuri special amenajate pentru situaţii de necesitate, există şi 11 puncte de comandă de unde autorităţile cu atribuţii în domeniu, inclusiv reprezentanţii Prefecturii, autorităţile locale ş.a. pot coordona şi distribui ordinele de intervenţie. La Slatina există trei astfel de puncte de comandă: unul la Hote