La Lupeni existã patru investitori strãini care se extind, cu vreo 1700 de angajati, din care vreo 400 doar în acest an, la care se adaugã si cei 60 de nou angajati ai minei. Doar 47% sunt din Lupeni, restul – din înreaga Vale a Jiului.
Douã doamne, care fac naveta la Lupeni, ne-au povestit despre firmele cu investitori strãini care fac în continuare angajãri, despre felul cum sunt tratati salariatii functie de normele de lucru, cu bonuri de masã si transport plãtit, despre nemti si iatalieni seriosi, despre felul cum poti sã muncesti fãrã sã fii stresat cã mâine poti fi dat afarã, despre respect reciproc si constiinta lucrului bine fãcut, despre plãti salariale la timp etc., etc. Am avut impresia cã se vorbeste de altã Românie, mai precis de alt loc decât unul din Valea Jiului.
De-a lungul timpului s-a constatat cum investitorii sunt ”izgoniti” din Valea Jiului, dovadã cã nu s-a auzit de unul mai serios care sã fi rãmas, ci numai de cei care au încercat sã vinã, dar au fost alungati indirect, asa cum a fost DHS sau Viorex, pe lângã multe altele. Iar cei care existã, cu notorietate în domeniilor lor de activitate în plan national si chiar international, stau cuminti preferând sã nu li se pronunte nici mãcar numele pentru a nu-i veni cuiva ideea de a-i împrosca cu noroi sau de a le submina activitatea.
Cum a reusit Lupeniul, prin administratia localã si primarul Cornel Resmeritã cu echipa lui sã mentinã trei firme cu capital 100% strãin? City-managerul Gabriel Lungu ne-a declarat cã la Lupeni a existat si existã fortã de muncã înalt calificatã în domeniile respective, prin cei care au lucrat la fosta TESMA si VÂSCOZA. În plus, si municipalitatea a încercat sã-i sustinã atât cât s-a putut si are mare deschidere în continuare, luându-se în calcul fiecare cerere a acestora, purtându-se discutii pentru solutionarea fiecãrei cereri.
Cea mai mare so
