Ponderea creditelor neperformante din portofoliile băncilor a ajuns la 21% la sfârşitul lunii august, fiind mai mult decât triplă faţă de nivelurile de la începutul crizei, când băncile nu se uitau decât la creşterea soldurilor.

Rata de neperformante a devenit expresia statistică seacă a unei combinaţii de factori: lejeritatea cu care unii bancheri au vândut credite înainte de criză, slăbiciunea sistemelor de evaluare a clienţilor, impactul tăierilor salariale şi al concedierilor asupra capacitaţii de rambursare a creditelor de retail, fenomenul insolvenţei cu elemente presupus abuzive, practicile frauduloase de solicitare/acordare de credite, episoadele de depreciere rapidă a leului în raport cu euro şi cu francul elveţian, dificultăţile de ordin legislativ în curăţarea portofoliilor şi, nu în ultimul rând, producţia slabă de credite noi care nu reuşeşte să dilueze „gunoiul”, după expresia unui bancher.

Creditele neperformante, care au atins una dintre cele mai ridicate rate din regiune şi afectează grav profilul de risc al pieţei bancare locale, au devenit un subiect prezent în fiecare raport de evaluare al FMI şi în fiecare scrisoare de intenţie a autorităţilor române.

Experţii FMI pledează constant pentru uşurarea mecanismelor legale de curăţare a portofoliilor băncilor. De cealaltă parte, BNR ezită să le permită băncilor să „şteargă” creditele proaste din bilanţ, renunţând astfel la orice pretenţie asupra debitorilor.

Potrivit celui mai recent raport de evaluare publicat de FMI, „autorităţile vor elimina, acolo unde este posibil, obstacolele din calea restructurării şi a soluţionării extrajudiciare a creditelor neperformante corporate şi de retail”. Documentul menţionează că BNR a clarificat printr-o scrisoare transmisă bancherilor că, potrivit normelor IFRS, băncile nu trebuie neapărat să epuizeze toate căile legale pentru a scoate