Filmul „Comizi d’amore” („Anchetă asupra erotismului”), Italia 1964, regie Pier Paolo Pasolini, rulează marți, 8 octombrie, de la orele 19 în sala de cinema a UNATC (subtitluri în limba engleză), în cadrul Cineclubului Film Menu. Discuția ulterioară proiecției va fi moderată de Raluca Durbacă și de Teodora Lascu.
De unde vin copiii? De la barză, dintr-o floare, de la Dumnezeu, de la unchiul meu, răspund cîțiva băieți sud-italieni, rînjind șmecherește spre cameră. Este evident că nu cred în propriile răspunsuri. E doar un joc, o distracție nevinovată, un performance complice pentru camera sîcîitoare și băgăcioasă a lui Pasolini. E, în același timp, o replică ce sfidează minciunile adulților, un deget mijlociu arătat ipocriziei și reticenței acestora în a discuta deschis despre chestiuni intrinseci naturii umane. Astfel își începe Pier Paolo Pasolini documentarul “Comizi d’amore”, realizat în 1963 într-o Italie divizată din toate punctele de vedere.
DE ACELASI AUTOR Intimni osvetlni (Lumină intimă) Salò o le 120 giornate di Sodoma O Thiasos (Actorii ambulanţi) Filmat în 1963, din august pînă în noiembrie, “Comizi d’amore” este o investigație ciné-vérité despre atitudinea pe care italienii o au vizavi de sexualitate, divorț, adulter, prostituție, homosexualitate și căsătorie. Filmul este împărțit în patru secțiuni, numite “Ricerche”, intercalate cu fragmente din conversații pe care Pasolini le are cu intelectuali ai timpului, ca scriitorul Alberto Moravia, psihanalistul Cesare Musatti sau poetul Giuseppe Ungaretti.
Intervievații, femei și bărbați, tineri, bătrîni, copii, studenți, militari, fermieri și țărani, provenind din toate păturile sociale de pe întregul Italiei, sînt rugați să-și exprime pe rînd opinia asupra unor chestiuni ce țin de sexualitate, înconjurați în permanență de prieteni, colegi, trecători și gură casc