Rusia se reafirma ca putere globala si de aceea nu poate permite nimanui sa se instaleze fara aprobare in curtea din spatele casei sale, pentru ca de acolo sa incerce a impune regulile coabitarii si bunei vecinatati. Ca si liderii americani, liderii rusi cred ca ocultarea simbolurilor puterii alimenteaza temeritatea adversarilor sau concurentilor. Daca semnele puterii nu sunt la vedere, puterea nu este temuta si daca nu este temuta este contestata. Or, mai ales o putere in curs de revenire nu are nevoie sa fie pusa la incercare. Zicala potrivit careia "frica pazeste bostanaria" este aici aplicabila.
Jocul cu simbolurile este, insa, unul riscant. Cine il pierde plateste un pret greu intrucat odata intrat in paza constiintei publice, un simbol nu poate fi distrus decat atunci cand se naste un altul. Ceea ce nu se poate intampla prea des. Or, trebuie reamintit ca rusii sunt mari jucatori de sah iar nu jucatori de poker. Este, de aceea, greu de imaginat ca in confruntarea geo-strategica de la Vilnius, care se va castiga sau pierde pe terenul simbolurilor dar va produce efecte in dinamica raportului real de putere, Kremlinul joaca la cacialma. Cel mai probabil este ca Rusia se bazeaza pe ceva; sau mai exact pe cineva care va fi prezent la masa negocierilor (acolo unde rusii vor lipsi) si care are si influenta necesara spre bloca o decizie potrivnica exigentelor rusesti.
La intrebarea cine poate fi acela, raspunsul nu este foarte dificil. Ba este chiar evident: Germania! (Aceasta a si anuntat deja opozitia ferma, sub diverse pretexte, fata de semnarea Acordului de asociere cu Ucraina, ceea ce face imposibila sau cel putin nerelevanta parafarea acordurilor similare cu Moldova si Georgia.) Spre a-si pastra influenta in negocierile cu aliatii sai occidentali, Germania trebuie sa se bizuie pe antanta cu Rusia. Spre a domina Mitteleuropa, Germania trebuie sa isi
