Universitatea Maryland are o echipă de baschet foarte bună şi toată lumea din campus urmăreşte cu mare atenţie ceea ce fac. Aşa că, pe 19 ianuarie 2012, când unul dintre antrenorii echipei de baschet a fost arestat pentru suspiciune de conducere sub influenţa alcoolului, ştirea a făcut înconjurul campusului foarte repede.

Întâmplarea a dat naştere în campus la dezbateri pe aceasta temă din partea specialiştilor din mai multe domenii şi a dat motive profesorilor să vorbească cu studenţii despre implicaţiile condusului sub influenţa alcoolului. Pentru că dezbatem noul cod rutier in România şi pentru că nu am auzit înca argumente economice în suportul acestei noi propuneri, va împărtăşesc ceea ce le-am spus şi studenţilor mei cu acea ocazie.

Condusul sub influenţa alcoolului are efecte negative asupra persoanelor nevinovate dacă acestea sunt rănite sau ucise într-un accident provocat de un şofer beat. Aceste efecte sunt numite în economie externalităţi negative. Rănirea sau uciderea acestor persoane nevinovate reprezintă, din punct de vedere economic, costuri pe care şoferul beat nu le ia în calcul. Amenzile şi pedepsele fac şoferii să ia în calcul aceste costuri şi să fie mai puţin dispuşi să conducă sub influenţa alcoolului, deci internalizează externalitatea, cum se spune în economie. Despre aceste externalităţi vorbesc în „Cât de periculoşi sunt şoferii beţi?” Steven Levitt, de la universitatea Chicago şi autor al celebrei cărţi „Freakonomics” şi Jack Porter, de la universitatea Harvard.

Articolul porneşte de la premiza că şoferii care beau înainte de a se urca la volan nu iau în considerare riscul de lovire a unui pieton sau a unei maşini şi deci, nu iau în considerare nici costurile asociate cu rănirea sau omorârea pietonilor sau a şoferilor nevinovaţi. Levitt si Porter estimează aceste costuri folosind econometria, dar metoda poate fi simplifica