Ing. Vasile SOFRONI
PRO exploatare
Demersurile pentru exploatarea Roşia Montana au început în anul 1996. Volumul activităţii ce se prevede a se realiza timp de 17 ani este uriaş la experienţa din ţara noastră. Perimetrul exploatării a fost extins la 42,3 kilometri pătraţi, în urmă rămân: patru munţi raşi şi un iaz de decantare de 367 ha străjuit de un baraj înalt de 180 de metri.Afacerea va scoate cantităţi însemnate: 300 de tone de aur şi 1.480 de tone de argint şi metale şi nemetale rare şi foarte rare, asociate, precum: arsen, cobalt, crom, galiu, germaniu, titan, vanadiu, folosite în tehnologia de vârf. Natural Resources Holdings a realizat dintr-o listă de 439 de zăcăminte de aur ce conţin fiecare peste un milion de uncii Troy (o uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame) raportul „Clasamentul minelor şi depozitelor de aur 2012”.
Zăcământul de la Roşia Montana se situează pe locul 17 în top 50 mondial al zăcămintelor neexploatate, după resursele în sit, din punct de vedere al conţinutului în uncii Troy, fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur, adică la 575,35 tone.
După cum se spune, se va practica una din cele mai bune tehnologii listate în cadrul Directiva Europeană a Deşeurilor 21/2006, cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeană. În acest context, gradul de recuperare a metalului, între ce se extrage şi ce conţine zăcământul, este de numai 52%, inferior oricărei tehnologii aplicate în trecut.
RMGC a venit în teritoriu în anul 1996 şi şi-a însuşit zicala românească „câinii latră, dar caravana trece” şi au auzit sloganul „nu ne vindem ţara, ci o dăm gratuit”. În această perioadă, societatea civilă a devenit mai conştientă de drepturile şi efectele manifestărilor ei.
Tehnologia cu cianură se foloseşte pentru 90% din aurul obţinut în
