Un alt stat din Europa se clatină sub loviturile crizei economice mondiale. În acest caz este vorba despre Serbia care cere urgent bani de la Emiratele Arabe Unite şi FMI, după ce Belgradul s-a convins că riscă intrarea în faliment.
Guvernul sârb deja a solicitat asistenţă financiară din partea Fondului însă instituţia a respins posibilitatea unor negocieri în luna mai, avertizând că ţara nu şi-a respectat anterior angajamentele. Spectrul falimentului s-a făcut simţit încă de anul trecut când unele voci vorbeau de scenariul grecesc.
Sute de mii de bugetari afectaţi
Vicepremierul sârb Aleksandar Vicic a recunoscut că ţara sa trebuie să aplice măsuri dure de redresare care vor afecta între 300.000 şi 500.000 de bugetari. Aceste lucruri implică reducerea deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără scăderea pensiilor, din moment ce Partidul Pensiilor face parte din coaliţia de guvernare. FMI estimează pentru 2013 un deficit bugetar de 8,3% din PIB. Totuşi, autorităţile de la Belgrad vor să reducă deficitul cu până la 1,6 miliarde euro până în 2016 pentru a creştere încrederea investitorilor, a promis ministrul Finanţelor Lazar Krstic. În această situaţie, Vicic a anunţat că Belgradul va accepta doar unele măsuri propuse de FMI, cu toate că ratingul de credit al Serbiei ar putea fi coborât destul de repede. Statul sârb speră la un împrumut de 1 miliard de dolari de la Emiratele Arabe Unite până în 2014, care ar putea creşte la 2-3 miliarde de dolari până la finele anului viitor, a mai precizat Aleksandar Vicic, potrivit Mediafax. În consecinţă, fosta ţară comunistă va privatiza compania naţională de telefonie fixă Telekom Serbia, la un preţ între 1,5 miliarde euro şi 2 miliarde euro, în scopul de a atrage fonduri.
Avertismente încă din 2012
Loup Brefort, reprezentantul Băncii Mondiale în Serbia, a avertizat, în 2012, că, în cazul în care
